Istoria

Denumirea localitatii Halmeu, de la Terra Holmy, cum apare in primul document scris si care se presupune ca provine din cuvantul „halom” (halom-ridicatura), se ajunge prin transformarile: Halom-Halmey-Holmi-Halmii-Halmei-Halmeu.

Satul Porumbesti si-a primit numele de la arbustul porumbar, care a fost si este raspandit in hotarul asezarii (porumbar-kokeny): ); Kukynus(1274); Kekenyes(1483); Kokonyosd (1828); Kokenyesd (1851); Kokenyesd- Porumbesti (2002).

Numele satului Dobolt este de origine slava, deriva de la cuvântul „dubovici” (stejar), satul, pe vremuri, fiind înconjurat de o padure de stejar.

Asemeni satului Dabolt, numele satului Mesteacan provine de la padurea de mesteacan existent in locul acestei localitati, fiind o zona mai joasa.

Se presupune ca denumirea localitatatii Cidreag provine din denumire de fructe, asemanator satelor din Ucraina, cu care se invecineaza. Din datele primite de la locuitori, se presupune ca a trecut prin transformarile: Chudruk, Chedres, Chedreg, Ciedreg, Cidreag.

Originea toponimului Babesti, Babiu,Babony,Babun,Kis Babony, Babony nu este cunoscut de localnici si nici in documente nu se specifica

Primul document scris, care nominalizeaza localitatatile Halmeu si Babesti dateaza din secolul al 13-lea, anii 1216-1220.

Din punct de vedere documentar, localitatea Halmeu este atestata din anul 1217 sub denumirea de TERRA HOLMY.

Izvoare mai precise dovedesc existenta localitatii din anul 1274, an in care se pare ca s-a format pe aceste locuri o asezare omeneasca stabila. Pana in anul 1274 localitatea Halmeu a apartinul localitatii Babesti, cand stramosul lui Kala Tamas a primit de la regele Ladislau al 4-lea TERRA HOLMY. De la aceasta data devine Halmeul localitate independenta.

In anul 1218 apare numele localitatii in REGISTRUM VARADIEN.

Intr-un alt document se pomeneste ca regele Carol al Ungariei trimite, la data de 14 mai 1319 pe Gheorghe, fiul lui Petru din Sasvar pentru cercetare si deosebirea vechilor hotare ale mosiilor magistratului Ioan, fiul lui Toma, aflat in comitatul UGOCSA, pentru a le desparti de jur imprejur de satele regesti.

Un alt document pomeneste despre despartirea hotarelor intre satele Cidreag si Almas, iar in anul 1323 este amintit si satul Dabolt.

Satul Mesteacan a aparut la inceputul acestui secol prin colonizarea pe aceste locuri a populatiei din depresiunea Maramures.

Date precise nu exista, dar in secolul al 18- lea, venind dinspre est, pe raza comunei se stabilesc evreii. Este important de mentionat prezenta lor deoarece aduc schimbari mai ales in viata economica. Practica meserii de care populatia comunei nu se prea ocupa de exemplu comertul, sunt mici meseriasi de toate felurile (pantofari, macelari,croitori), ajungand ca in perioada interbelica in centrul satului Halmeu sa functioneze ori un bufet ori un magazin al carui proprietar era evreu. Au respectat locuitorii comunei dar nu au legat casatorii, desi copii au frecventat aceeasi scoli, s-au legat prietenii. Cei care s-au imbogatit au cumparat terenuri agricole, devenind mosieri. In vara anului 1944 au fost deportati, neexistand familii de evrei pe raza comunei.

In secolul al 19-lea si inceputul secolului al 20-lea, localitatea Halmeu a fost centru de plasa apartinandu-i 42 de localitati, avand si judecatorie locala.

Viata oamenilor a fost foarte grea si pe aceste meleaguri in perioada interbelica. Din informatiile culese de la persoanele in varsta rezulta ca multe familii au ramas fara cap de familie deoarece multi barbati au plecat in America, la munci si trimiteau bani acasa la familiile lor, in limita posibilitatilor. Multi si-au pierdut viata ori s-au imbolnavit neputandu-se intoarce.

In acest colt de tara, locuitorii comunei Halmeu au urmarit doar la radio si televizor evenimentele revolutiei din 1989. Doar dupa arestarea dictatorului, un grup de tineri au trecut pe la institutii strangand drapele, stemele si tablourile, pe care le-au ars.